www.sant.ro folosește cookies. Continuarea navigarii pe acest site este considerată acceptarea politicii de utilizare a cookies.

 Direcția de Sănătate Publică

 a Județului  Neamț

Sectiuni
Locatia curenta: Prima pagina Informații utile Prevenire și control boli transmisibile Vaccinarea Definiții Definiții vaccinări

Definiții vaccinări

surse: www.vaccinnet.ro, www.desprevaccin.ro

  • A
  • B
  • C
  • D
  • E
  • F
  • G
  • H
  • I
  • J
  • K
  • L
  • M
  • N
  • O
  • P
  • Q
  • R
  • S
  • T
  • U
  • V
  • W
  • X
  • Y
  • Z

 Vaccin
Vaccinul este un preparat biologic care conține microorganisme omorâte sau atenuate, ori fragmente ale acestora.  În urma administrării vaccinului, apare un răspuns imun ( de apărare), care ne protejează împotriva bolii produse de microorganismele patogene.
Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse de Edward Jenner, medic englez  care, în 1796, a realizat prima imunziare împotriva variolei.
Astăzi, vaccinarea salvează anual peste trei milioane de vieți din întreaga lume, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Atunci când acoperirea vaccinală este ridicată, numărul persoanelor care contractează boala se reduce considerabil. În lipsa vaccinarii sau atunci când acoperirea vaccinală scade sub 90%, sunt probabile reapariția bolilor și manifestările epidemice.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale vaccinării  a fost eradicarea variolei. Ultimul caz de variolă naturală a fost înregistrat în Somalia în 1977, potrivit OMS, ceea ce a dus la încetarea vaccinării variolice. Și pentru alte boli, OMS are ca țintă eradicarea (poliomielita, rujeola), iar dacă acest deziderat va fi atins și în cazul acestor boli, vaccinarea va înceta.
Vaccinurile sunt mai sigure și mai eficace decât marea majoritate a produselor medicamentoase, producerea lor fiind extrem de minuțios controlată.
Deși rare, contraindicațiile vaccinării trebuie respectate, conform indicațiilor medicale.
 Vaccin hepatitic B
Antigene în componență: antigen de suprafață al virusului hepatitic B
Bolile împotriva cărora oferă protecție: Hepatita B.
Vârstă recomandată: începând cu primele 24 de ore de viață.
Intervale minime de vaccinare: între prima și a doua doză – minimum o lună, între a doua și a treia doză – cel puțin două luni, între prima și a treia doză – minimum patru luni.
Cale de administrare:  intramuscular.
Tip de ambalaj:  suspensie înjectabilă în seringă preumplută.
Recomandări pentru depozitare: a se păstra la frigider (2°C – 8°C), a nu se congela.
 Vaccin hexavalent
Antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.
Bolile împotriva cărora oferă protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, Hepatita B.
Vârstă recomandată: se face la două, patru și la 11 luni.
Intervale minime:  între prima și a doua doză – minimum o lună, între penultima și ultima doză – minimum șase luni.
Cale de administrare: intramuscular.
Tip de ambalaj: suspensie injectabilă în seringă preumplută, doză unică.
Recomandări pentru depozitare: la frigider, 2 – 8 grade, a nu se congela.
Observații:  medicamente autorizate prin procedură centralizată  în Uniunea Europeană pentru care, până la data editării Nomenclatorului, a fost deja emisă decizia Comisiei Europene, cu anexele în limba română.
 Vaccin pneumococic
Antigene în componență: pneumococic.
Bolile împotriva cărora oferă protecție: pneumonii, otite, septicemii, meningite pneumococice.
Vârstă recomandată: începând cu șase săptămâni.
Intervale minime: o lună între doze, respectiv șase luni între penultima și ultima doză. Pentru copiii trecuți de doi ani este suficientă o singură doză.
Cale de administrare: intramuscular.
Tip de ambalaj: suspensie injectabilă în seringă preumplută.
Recomandări pentru depozitare: a se păstra la frigider (2-8 grade Celsius), a nu se congela.
La nivel mondial, bolile pneumococice reprezinta principala cauza de decese care pot fi prevenite prin vaccinare, la copiii cu varste sub 5 ani.
Aceasta situatie se datoreaza si faptului ca tratamentul infectiilor pneumococice este limitat de rezistenta in continua crestere a Str. Pneumoniae la penicilina, alte beta-lactamine si macrolide. In multe regiuni prevalenta crescuta a rezistentei la eritromicina a devenit o problema ingrijoratoare. In consecinta, interesul fata de profilaxia infectiilor pneumococice prin vaccinare a crescut.
In SUA, de la introducerea vaccinului pneumococic conjugat într-un program naţional de imunizare, eficienta acestuia în cadrul unei scheme de imunizare 3+1 a fost observată atat în cazul otitei medii acute cat şi al pneumoniei. Conform unei evaluări retrospective asupra unei baze de date de mari dimensiuni, pentru asigurări de sănătate,vizitele medicale cauzate de otita medie acuta (OMA) s-au redus cu 42,7%, iar prescripţiile pentru otita medie acuta cu 41,9% la copiii cu vârsta sub 2 ani, comparativ cu un moment iniţial anterior autorizarii (2004 faţă de 1997-1999). Conform unei analize similare, spitalizările şi vizitele medicale în ambulator, pentru pneumonia de orice cauză,s-au redus cu 52,4% respectiv, 41,1%. Pentru evenimentele identificate în mod specific ca pneumonie pneumococică, reducerea observată a spitalizărilor şi vizitelor medicale în ambulator a fost de 57,6% respectiv, 46,9%, la copiii cu vârsta sub 2 ani, comparativ cu aceeasi perioada anterioara autorizarii (2004 faţă de 1997-1999).
Aceste constatări sugerează faptul că vaccinul pneumococic conjugat joacă un rol important în reducerea încărcării patologice determinate de afectarea mucoaselor (OMA şi pneumonie) în populaţia ţintă. In plus, vaccinarea in cadrul programului de imunizare cu vaccin pneumococic conjugat a redus portajul nazo-faringian la copiii vaccinati, dar si la contacti demonstrand fenomenul de imunitate indirect, la populatia nevaccinata. De asemenea, incidenta infectiilor invasive pneumococice la varstnci (> 65 de ani) a fost redusa cu 65%. Tinand cont de aceste rezultate este foarte posibil ca imunitatea indirecta sa sporeasca profilul de cost-eficienta al vaccinului.
In ultimii ani insa, s-au observat cresteri ale incidentei infectiilor invazive determinate de serotipuri neincluse in vaccinul pneumococic conjugat. La copii cu varste sub 5 ani incidenta infectiilor invazive cu serotipurile 3, 6A, 12F, 15, 19A, 22F si 23F a crescut semnificativ, serotipul 19A devenind cel mai prevalent.
Pentru a extinde acoperirea serotipurilor pneumococice a fost dezvoltat vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente, bazat pe fundamentul stiintific al vaccinului 7-valent. Vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente,contine cele 7 serotipuri déjà incluse in vaccinul pneumococic conjugat cu 7 valente, si foloseste aceeasi proteina transportoare CRM197 si aceeasi tehnica de conjugare. In plus, vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente acopera 6 serotipuri pneumococice aditionale 1, 3, 5, 6A, 7F si 19A. In anul 2007, aceste serotipuri au fost identificate ca fiind raspunzatoare de majoritatea cazurilor de infectii invazive la copiii cu varste sub 5 ani.
Vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente este indicat pentru imunizarea activă în scopul prevenirii bolilor invazive,a pneumoniei şi a otitei medii acute determinate de Streptococcus pneumoniae, la sugari şi la copii cu vârsta cuprinsă între 6 săptămâni şi 5 ani.
Schemele de imunizare recomandate difera in functie de varsta, astfel:

- Sugari cu vârsta cuprinsa între 6 săptămâni - 6 luni:
- Schema primară de vaccinare la sugar constă în trei doze, dintre care prima se administrează de obicei la vârsta de 2 luni, cu un interval de cel puţin 1 lună între doze. Prima doză poate fi administrată cel mai devreme, la vârsta de şase săptămâni. Administrarea celei de-a patra doze (de rapel) este recomandată la vârste cuprinse între 11 şi 15 luni.
- În mod alternativ, în cazul în care vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente este administrat ca parte a unui program de imunizare de rutină pentru sugari, se poate administra o schemă de vaccinare constând din trei doze, fiecare a câte 0,5 ml. Prima doză poate fi administrată cel mai devreme la vârsta de 2 luni, iar cea de-a doua doză, 2 luni mai târziu. Administrarea unei a treia doze (de rapel) este recomandată la vârste cuprinse între 11 şi 15 luni
- Sugari cu vârsta cuprinsă între 7 şi 11 luni:
- Două doze a câte 0,5 ml, cu un interval de cel puţin 1 lună între doze. Administrarea unei a treia doze este recomandată în cel de-al doilea an de viaţă.
- Copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 23 luni
- Două doze a câte 0,5 ml, cu un interval de cel puţin 2 luni între doze.
- Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani
- O singură doză, de 0,5 ml. La sugarii şi copiii la care s-a iniţiat schema de imunizare cu vaccin pneumococic conjugat se poate administra vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente în orice moment al acestei scheme.

- Copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 23 luni
- La copiii la care nu s-au administrat două doze de vaccin pneumococic conjugat cu 13 valente în cadrul seriei de vaccinare pentru sugari, trebuie să se utilizeze două doze de vaccin (cu un interval de cel puţin 2 luni între doze) pentru a completa schema de imunizare pentru cele şase serotipuri suplimentare.
- Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani:
- O singură doză. Vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente poate fi administrat împreună cu oricare dintre următoarele vaccinuri antigenice recomandate in cadrul schemei nationale de imunizare, indiferent de forma de prezentare (mono- sau polivalente). Studiile clinice au arătat că răspunsurile imune declanşate de vaccinurile administrate şi profilurile de siguranţă ale acestora nu au fost influenţate.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate au fost reacţiile la locul de injectare, febra, iritabilitatea, scăderea apetitului alimentar şi creşterea şi/sau scăderea duratei de somn.
Conform programului de supraveghere serotipală în Europa, efectuat înainte de introducerea vaccinului pneumococic conjugat, se estimează că vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente acoperă 73-100% (în funcţie de ţară) dintre serotipurile care determină boala pneumococică invazivă (BPI) la copiii cu vârsta sub 5 ani. La această grupă de vârstă, serotipurile 1, 3, 5, 6A,
7F şi 19A sunt responsabile pentru un procent cuprins între 15,6% şi 59,7% din cazurile de boală invazivă, în funcţie de ţară, perioada de timp studiată şi utilizarea vaccinului pneumococic conjugat.
In plus, se estimează că vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valente acoperă peste 90% dintre serotipurile care cauzează infectii pneumococice rezistente la antibioterapie.
 Vaccin tetravalent
Antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent inactivat.
Bolile împotriva cărora oferă protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită.
Vârstă recomandată: șase ani. 
Intervale minime între vaccinări: doza de rapel.
Cale de administrare: intramuscular.
Tip de ambalaj: suspensie injectabilă în seringă preumplută.
Recomandări pentru depozitare: a se păstra la frigider (2 grade – 8 grade Celsius). A nu se congela.
 Vaccinări de interes profesional
Se efectuează la personalul care, prin natura profesiei, este expus riscului de a contacta diverse boli (vaccinare anti-hepatitică B la personalul medical; vaccinare anti-leptospirotică, anti-carbunoasă, antirabică la personalul din zootehnie etc.). Unele din aceste vaccinări se efectuează în centre speciale.
 Vaccinări de interes regional
Sunt necesare pentru cei ce călătoresc în zone endemice pentru anumite boli: vaccinarea anti-amarilică (împotriva febrei galbene), anti-pestoasă (împotriva ciumei), antiholerică. Se efectuează în centre speciale.
 Vaccinări de necesitate
Se efectuează preventiv, post expunere (de ex. vaccinarea antirabică şi antitetanică, în cazul muşcăturilor de animale, pentru prevenirea rabiei şi tetanosului, vaccinarea antitetanică cu o doză de rapel, în cazul plăgilor tetanigene, vaccinarea antirujeolică a contacţilor de rujeolă, în primele 5 zile de la contact).
 Vaccinări efectuate în funcţie de sex
Din această categorie fac parte: vaccinarea obligatorie a gravidelor în luna a VIII-a, cu o doză de rapel anti-diftero-tetanic (în scopul imunizării pasive a fătului, anticorpii materni trecând în sângele fetal, unde persistă şi după naştere, aproximativ până la vârsta de 6 luni), şi vaccinarea anti-rubeolică selectivă a fetelor (în clasa a VII-a), în scopul reducerii incidenţei rubeolei congenitale.
 Vaccinări efectuate în situaţii epidemiologice speciale
Se efectuează acolo unde există risc de izbucniri epidemice: vaccinare anti-tifoidică, anti-dizenterică, anti-hepatită A (de ex. în regiunile unde s-au produs inundaţii).
 Vaccinări efectuate la grupele de risc
Vizează selectiv grupele de populaţie cu risc crescut pentru forme grave de boală şi deces (bolnavi cronici sau vârste extreme: copii şi bătrâni). În România, se încadrează în această categorie vaccinarea antigripală.

        Copyright © 2004-2024 Direcția de Sănătate Publică a Județului Neamț.